vineri, 12 august 2011

Transalpina, cea mai înaltă șosea din România

Transalpina (numită și Transparâng sau Poteca Dracului) este o şosea care traversează Munții Parâng de la nord la sud, printre valea Oltului și valea Jiului, paralel cu acestea, făcând legătura între Sebeș, Şugag și Novaci, fiind șoseaua cea mai înaltă din România, altitudinea maximă la care ajunge fiind 2145 m, în Pasul Urdele.

Transalpina e un drum cu destinație exclusiv turistică și poate unul din cele mai frumoase din Europa în ceea ce privește peisajele ce se pot admira. Spre deosebire de majoritatea celorlalte șosele de munte, construite de obicei în porțiuni de vale sau pe versanți în poziții de înălțime medie și joasă, Transalpina a fost construit astfel încât să poată oferi panorame foarte largi, având foarte multe porțiuni amplasate în apropiere de vârfuri montane. Exemplific cu intrarea în Rânca, unde șoseaua trece exact peste cel mai înalt punct de la nord-vest de vârful Corneșul Mic (situat la sud de Rânca), deși există un drum mai vechi la o altitudine ceva mai joasă.
După trecerea către Nord prin pasul Muntinul, panoramele largi se schimbă cu peisaje care abundă în conifere, drumul urmând cursul râurilor Lotru și Sebeș. De-a lungul acestui parcurs pe lângă Lotru apar și câteva lacuri de acumulare: Lacul Oașa la nord de Obârșia Lotrului și Bistra-Tău la sud de Șugag.

Transalpina - Peisaj în Rânca, după ploaie

Transalpina - Vârful Păpușa, văzut dinspre Sud
Vedere de pe Transalpina, de la vest de vf. Păpușa
Transalpina - Urcare spre pasul Urdele
Transalpina - Vedere de la vest de vf. Păpușa, către pasul Urdele
Transalpina - Pasul Urdele - Vedere către Vest, Vf. Mohorul
Transalpina - La izvorul pârâului Urdele - Vedere către M. Muntinul
Transalpina - Urcarea pe Muntinul
Transalpina - La nord de Muntinul, coborâre către Lotru
Transalpina - o construcție veche și în prezent ruină, în zona Cășăriei

Transalpina - Podul peste râul Lotru
Transalpina - Râul Lotru

Transalpina - Peisaj la nord de Obârșia Lotrului, în drum spre Lacul Oașa
Transalpina - O mică parte din lacul Oaşa

Transalpina - Stațiunea Rânca văzută de la sud de vf. Păpușa

Transalpina - Partea sudică. În vale se află localitatea Novaci



În afară de faptul că șoseaua a fost construită pentru a oferi priveliști foarte largi, o altă particularitate a Transalpinei constă în rampa abruptă pe care o are în anumite porțiuni. Din acest motiv, în anotimpurile calde urcarea pe acesta este dificilă, iarna probabil că urcarea fără lanțuri montate pe roți este aproape imposibilă. Există cel puțin trei porțiuni ale drumului în care se găsesc înclinări foarte mari: la urcarea dinspre Novaci către Rânca, la coborârea dinspre pasul Urdele către izvorul pârâului Urdele (la nord de pasul Urdele) și la urcarea dinspre izvorul pârâului Urdele către pasul Muntinul. Există și în partea nordică porțiuni cu înclinare mare, la sud de Șugag.
Porţiunile de la înălţime mare (Pasul Urdele, Muntinu) sunt frecvent acoperite de nori, motiv pentru care vizibilitatea scade considerabil.

La mijlocul lunii iulie 2011 drumul era asfaltat aproape în totalitate: erau doar 3 km de drum neasfaltat la coada lacului Oașa (venind dinspre Obârșia Lotrului și aproximativ 1 km la sud de intersecția cu drumul Petroșani-Obârșia Lotrului DN7A. Tot în vara lui 2011 se mai lucra la amenajarea unor scurgeri de apă și la montarea de parapeți.

Imaginile au fost făcute cu camera foto Panasonic LX5, un mic review despre această cameră se poate citi aici.

Alte informaţie utile
  • În 2011 nu am gasit nici o benzinărie în Rînca. Cea mai apropiată se află la Novaci.
  • Drumurile judeţete din Gorj erau în condiţie impecabilă în iulie 2011. Însă cele din Vâlcea, sau drumul european E79 / DN66 erau în condiţie mult mai proastă.
  • Pe porţiunea nordică a traseului (la nord de Obârşia Lotrului) au loc mai multe lucrări, motiv pentru care drumul poate să nu fie practicabil. În acest sector de drum au fost făcute traversări ale şoselei la distanţe de câteva zeci-sute de metri una de alta, pentru a se monta tubulatură pentru scurgerea apelor pluviale. La suprafaţă, stratul de asfalt nu fusese reparat când am trecut pe acolo (iulie 2011) şi din această cauză a fost nevoie să frânez-accelerez mai ceva ca în oraş. Tot în porţiunea nordică se mai lucra la un pod peste Sebeş. Când am dat şi de cariera de piatră de lângă lacul Oaşa, am făcut cale întoarsă spre sud, deşi voiam să văd lacul şi barajul Oaşa.
  • Transalpina este oficial închis de la Rânca spre nord, pentru că este drum în lucru. Această situaţie este semnalizată rutier încă de prin Novaci, dacă nu mă înşeală memoria. Să nu mire pe nimeni că sunt porţiuni unde se lucrează, că lipsesc indicatoare rutiere, că nu sunt marcaje pe şosea, că sunt porţiuni unde există o singură bandă utilizabilă, că pe anumite porţiuni nu există asfalt sau orice altă surpriză. Când intraţi pe Transalpina, asiguraţi-vă că aveţi combustibil pentru cel puţin 300 Km!
  • Drumul de la Obârşia Lotrului spre lacul Vidra era refăcut recent, dar a beneficiat de acelaşi tratament de montare a traversărilor de tubulaturi, aşa că necesită frânare-accelerare la intervale care pot fi de cateva zeci/sute de metri. Ruta Novaci / Rânca / Obârşia Lotrului (pe DN67C) urmată de Voineasa / Brezoi (pe DN7A), cu ieşire în DN7, pe valea Oltului, este o posibilă opţiune pentru cei care doar tranzitează zona.
  • Cum e vremea la Rânca ? De obicei e un pic mai racoroasa decat la Novaci. 

Alte repere turistice în apropiere de Rânca
  • Oraşul Tg. Jiu, în care se pot vedea Coloana Infinită, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului
  • Cheile Galbenului şi Peştera Muierilor, situate la est de Rânca, la nord de Baia de Fier. Distanţa de la Rânca până la Peştera Muierilor este de 28,4 Km, parcurs pe DN67C şi pe DJ655. Desi are rang de drum judeţean, DJ655 este în condiţie excelentă. Accesul în peşteră se face la ore fixe.
  • Mânăstirea Polovragi, peştera Polovragi şi cheile Olteţului, care sunt situate la Est de Peştera Muierilor. Accesul se poate face tot pe DJ655, distanţa de la Peştera Muierilor până la Peştera Polovragi este de 10,5 Km. Accesul în peşteră se face la ore fixe.
  • Defileul Jiului şi Mânăstirea Lainici

Poate va interesează și:
Tău, Oaşa, Malâia - Lacurile de la vest de Munţii Cindrel

miercuri, 15 iunie 2011

Eclipsa de luna - 15 iunie 2011

Eclipsa de luna - 15 iunie 2011 - 1
Eclipsa de luna 15 iunie 2011 - 02
Eclipsa de luna 15 iunie 2011 - 03

luni, 30 mai 2011

Vulcanii noroioși

Vulcanii noroioşi sunt cunoscuţi local sub numele de pâcle au aceeaşi structură ca şi vulcanii adevăraţi, în interiorul lor producându-se procese similare. Acești vulcani se formează în urma trecerii gazelor naturale de la aproximativ 3000 metri adâncime prin solul argilos, în combinație cu apa din pânza freatică. Astfel se formează nămol, care este împins către suprafață, apoi se usucă în contact cu aerul în conurile vulcanice.
Aceste conuri sunt pline cu argilă și apă, care produce bulbuci la trecerea gazelor. Surplusul de apă și noroi se prelinge pe versanții vulcanului, sub forma unor pârâiașe.
Deși formațiunile create au aparență solidă, în interior au suficient de multă umezeală, astfel încât formațiunile create nu sunt foarte rezistente.

Pentru a ajunge la vulcanii noroioşi de la Berca, Buzău, calea de acces este din DN 10 Buzău - Braşov, la aproximativ 20 km nord-vest de Buzău, în localitatea Sătuc se virează către nord-est spre Berca apoi în amonte pe valea pârâului Sărăţel prin satele Joseni şi Policiori. După ieşirea din Policiori se urmează drumul către est, pe o distanţă de aproximativ 3 km, iar de aici se urmează indicatorul către rezervaţia geologică și botanică Pâclele Mari. Peste înca aproximativ 1 Km zona vulcanilor începe să devină vizibilă, pe partea dreaptă a drumului.

Calea de acces la vulcanii noroioși
Indicator orientare
Drum acces vulcanii noroioși

În zona intrării se găsesc locuri de parcare (cu şi fără plată) şi există cel puţin un restaurant.

De la punctul de acces se zăreşte un platou întins, dominat de centrul vulcanilor şi cu panoramă largă.

Vedere către vulcanii noroioși

Arbori lângă vulcanii noroioși

Panoul de la intrarea în perimetrul vulcanilor noroioși
 
Pe această arie nu există vegetaţie, iar cea existentă pe marginea perimetrului vulcanilor este predominant pitică, datorită solului puternic sărat. Sunt întâlnite aici două plante foarte rare: Nitraria Schoberi (gărdurărița) și Obione Verrucifera, două plante halofile, care au nevoie de un mediu sărat pentru dezvoltare. Arborii care cresc în jurul vulcanilor se dezvoltă lent și au o aparență pitică, datorită faptului că solul nu le poate furniza toate elementele nutritive necesare dezvoltării obișnuite, similar arborilor de la Tinovul Mohoș.

La intrarea în perimetrul amenajat se află panouri care prezintă detalii despre vulcanii noroioși, în limbile română și engleză. În afara acestora, mai este prezentă și o hartă a zonei. Și bineînțeles, panoul care prezintă tarifele de acces: 4 lei pentru adulți, 2 lei pentru studenți și 1 leu pentru elevi.

Intrarea la vulcanii noroioși

Harta zonei

Panoul informativ în limba engleză

Panoul informativ în limba română


În interior parca te afli pe alta planeta, terenul e uscat și plin de crăpături specifice zonelor aride. În afară de acestea, solul prezintă spre periferia vulcanilor unele șanțuri create de scurgerea apelor de ploaie.

Panorama vulcanii noroioși

Șanțuri create de ploi

Pârâiașe de "Lavă" noroioasă

marți, 19 aprilie 2011

Tinovul Mohos

In vara anului 2010 am vizitat Tinovul Mohos. Tinovul Mohos este o mlaştină oligotrofa formată într-un crater vulcanic in masivul Ciomatu pe locul unui fost lac. Imediat lângă acesta este craterul geamăn, care conţine singurul lac vulcanic din tara noastra-lacul Sfânta Ana, lângă Tuşnad. Tinovul Mohos are suprafaţa de 4 ori mai mare decât a lacului Sfânta Ana.
Primul crater care a erupt a fost cel cu tinovul, apoi s-a liniştit şi a format un lac. Mai târziu a erupt şi craterul de alaturi şi a aruncat cenuşa în lac pe care l-a colmatat şi a favorizat dezvoltarea muşchiului de turbă cu o grosime de 20 metri pe alocuri.
Zona este declarată rezervaţie floristică iar vizitarea se face numai cu ghid în grupuri care pleacă la ore fixe.
Intrarea in Tinovul Mohos (pe pasarela)

Deplasarea se face pe o pasarelă de lemn, deoarece atunci cand ploua stratul de turba capata propritatile unui burete si poate deveni foarte periculos, trebuie sa ai  grijă pe unde păşesti, pentru că sunt porţiuni înşelătoare de pământ, care se pot scufunda oricând.

Pasarela din tinovul Mohos

Turba din tinovul Mohos
Pasarela de lemn duce la două ochiuri de apă care au mai rămas din vechiul lac.

Ochiuri apa Tinovul Mohos

miercuri, 13 aprilie 2011

Leșin regizat de Realitatea TV?

Este de necrezut cât de rapid se poate ajunge la starea de leșin, ce intuiție au unii reporteri,dar mai ales.... cât de rapid se poate face apel la 112 fără ca cineva să fi verificat de ce ar fi putut cădea respectiva persoană.
Priviți videoclipul următor:

sâmbătă, 19 martie 2011

Ordonanța de urgență 50/2010, Legea 288/2010 și creditele

În vara anului trecut, cu mare tam-tam, guvernul a emis ordonanța de urgență nr. 50, cu scopul declarat de a proteja consumatorii de dobânzile ascunse practicate de bănci sau alte organizații care au ca activitate finanțarea. La scurt timp după intrarea în vigoare a ordonanței, băncile și societățile de leasing s-au conformat cerințelor legii, de obicei emițând un contract adițional pentru contractele aflate în derulare.
În acest act adițional se prevăd, sub forma de anexă, modificările aduse contractului, precum: formulele de calcul a dobânzii, și... dispoziții privind validitatea documentului anexă.
Cel mai interesant de lecturat este paragraful privind notificările. În articolul care se referă la notificări apar 3 articole, care par "normale" citite de un profan în ale dreptului. Citez, dintr-un contract de leasing:

sâmbătă, 29 ianuarie 2011

Grila de programe RCS-RDS se modifică

In 29 ianuarie 2011 am constatat că anumite programe pe care le urmaream pe RCS-RDS nu se mai afla acolo unde știam, asadar a trebuit să re-scanez grila de programe pentru a le putea recepționa direct pe TV fără decodor (unele TV-uri pot recepționa digital fără decodor, aici e o listă de TV-uri compatibile DVB-C, modul în care trebuiesc setate este descris aici) Am constatat, cu această ocazie, unele mai plăcute decât altele:
  • Lista de programe include în acest moment 105 programe TV transmise digital și 8 programe radio;
  • Unele programe HD care de ceva vreme nu se mai puteau vedea mulțumtitor, acum se văd mai bine. Programele pentru care s-a îmbunătățit recepția sunt cele de pe multiplexul transmis pe 370000 KHz: TVR HD, National Geographic HD, Digisport HD.
  • Deși s-au făcut îmbunătățiri privind calitatea recepției unor programe HD, au rămas destule alte programe în stadiul 'inacceptabil', mai exact cele care se află pe multiplexurile care sunt modulate 256QAM, adică cele de pe multiplexul 426000 KHz: ProTV HD, Sport RO HD, Acasa TV HD, National Geographic Wild HD) și 434000KHz: DigiFilm HD, SuperONE HD* și HBO HD*

marți, 21 decembrie 2010

Viaţă de parlamentar român

20 Dec. 2010 - În parlamentul României sunt programate dezbateri privind o moţiune de cenzură şi legea bugetului pentru anul 2011.



Sursa: Hotnews

joi, 16 decembrie 2010

Cel mai mare proiect de cercetare ştiinţifică din istoria României

Săptamâna trecută, joi, 9 decembrie 2010, presa a scris (evident doar în trecere), că „Guvernul a aprobat o notă pentru construirea celui mai puternic laser din lume în România”. Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, citat de Hotnews, a anunţat că "s-a aprobat o notă privind construirea la Magurele, în judeţul Ilfov, a facilităţii Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics pentru cercetări în domeniul laserelor şi a fizicii nucleare din cadrul infrastructurii europene de cercetare dedicată luminii extreme. Este cel mai mare proiect de cercetare stiinţifică realizat vreodată în România".

Articolul complet este pe situl Hotnews.

marți, 14 decembrie 2010

Traian Băsescu şi denumirea ţiganilor rromi

Presedintele Traian Basescu a denunţat initiaţiva legislativă de schimbare a denumirii de rom în ţigan şi a declarat, într-un interviu pentru Financial Times, că va refuza să promulge legea.

"Cred că este o greşeală, nu voi promulga niciodată o astfel de lege" a spus Traian Basescu, referindu-se la iniţiativa legislativă a lui Silviu Prigoană privind interzicerea folosirii termenului rrom în referirile la cetăţenii români de etnie ţigănească în instituţiile oficiale din România.

Dl. preşedinte a recomandat politicienilor şi alte lucruri: "Politicienii ar trebui să se concentreze mai bine pe crearea de oportunităţi de educaţie mai bune şi de modalităţi în care să fie arătată bogăţia patrimoniului cultural al minorităţii rome."


joi, 2 septembrie 2010

Tău, Oașa, Vidra, Mălaia - Lacurile de la vest și sud de munții Cindrel

Am vizitat în vara 2010 lacurile de acumulare Tău, Oașa, Vidra și Mălaia. Cred ca vocabularul este insuficient pentru a descrie frumusetea peisajului. Consider că este una dintre cele mai frumoase zone montane pe care le-am vizitat.
Între localitățile Jina și Șugag am mers pe drumul județean 106E, pe care se desfășurau la ora respectivă lucrări de extindere. Parcurs dinspre nord spre sud, acest drum coboară o diferență de nivel destul de mare, pe alocuri fiind atât de abrupt încât nu recomand parcurgerea pe timp de iarnă dinspre sud spre nord fără anvelope de iarnă și lanțuri.
DJ 106E, Intre Jina si Sugag, vara 2010
DJ 106E, Între Jina și Șugag, vara 2010Râul Sebeș, lângă Transalpina
În Șugag am intrat pe DN67C, care pe sectorul dintre Sebeș și Bengești Ciocadia este cunoscut și cu numele de Transalpina sau Drumul Regelui. Am trecut și pe lângă lacul de acumulare Tău-Bistra, aici aflându-se câteva puncte din care se poate observa un peisaj impresionant, dar care nu se compară cu peisajele de pe lângă lacul de acumulare Oașa.

Din Obârșia Lotrului am ieșit de pe Transalpina și am schimbat direcția către est pe drumul DN7A, spre lacul de acumulare Vidra și stațiunea Voineasa. Și acesta este un sector de drum pe care se desfășoară lucrări de reparație, porțiunile care încă nu au fost reparate necesitând atenție deosebită la condus. Și aici peisajele sunt de o frumusețe care îți taie respirația, prea greu de descris în cuvinte, chiar daca am văzut și multe locuri despădurite şi foarte mulţi brazi la pamânt. Este o zona în care domină liniștea și poți respira aer de conifere și răşină, ai senzația că ai ajuns în rai.

Lacul Oașa Peisaj între Lacul Oașa și Voineasa DN 7A Vidra - Voineasa
DN 7A Vidra - Voineasa DN 7A Vidra - Voineasa DN 7A Vidra - Voineasa
Peisaj lângă Voineasa


Poate vă interesează și:
Transalpina - 2011
Vulcanii Noroioși
Tinovul Mohos

luni, 2 august 2010

Odihna de dimineaţă

Am surprins aceasta scena intr-o dimineaţă, în drum spre locul de muncă. E interesant ce pot face unii atât de devreme!

joi, 29 iulie 2010

Cetatea de la Alba Iulia

Am vizitat principala zonă istorică a oraşului Alba Iulia: Cetatea Alba Carolina, o fortăreaţă în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea, cu un numar initial de 6 porti. Aceasta a fost inclusă într-un program de renovare în perioada recentă, la ora actuală fiind amenajată pentru a primi cum se cuvine turişti într-o proporţie suficient de mare. La partea nordică încă se mai fac lucrări, zona nefiind accesibilă publicului.

Catedrala Reîntregirii Neamului şi Încoronării
Principalele obiective turistice pe care le-am remarcat în interiorul fortificaţiei sunt: Catedrala Reîntregirii Neamului şi Încoronării (aflată în inima Cetăţii Alba Iulia), Catedrala Romano-Catolică (Sf.Mihail), Muzeul şi Sala Unirii, Celula lui Horea, Closca şi Crisan, situată în ansamblul arhitectural al porţii a 3-a a cetăţii, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea Closca si Crisan, Poarta Castrului Roman, Statuia Voievodului Mihai Viteazul, un monument inchinat memoriei lui Avram Iancu, Biserica de lemn ctitorită de voievodul Mihai Viteazul. Unele dintre destinaţii sunt accesibile liber, pentru altele trebuie parcurs unul dintre 'trasee'. Ca trasee, se pot enumera: Traseul Estic, Traseul Sudic, Traseul Nordic, Traseul Celor Trei Fortificaţii. La traseul nordic se va mai lucra până în 2011, însă traseul sudic este deja accesibil.
Poarta a III-a a Cetăţii Alba Carolina

Biserica memorialã "Mihai Viteazul" se aflã în vecinãtatea zidurilor cetăţii bastionare Alba Carolina, la aproximativ 500 m sud de Obeliscul închinat eroilor martiri Horea, Closca si Crisan.

Catedrala Încoronarii Reîntregirii şi Încoronării mi s-a părut deosebit de impresionantă, aparatul de fotografiat nu poate reda nici pe departe ceea ce vede ochiul liber. În interiorul Catedralei, de o parte şi de alta a intrării apar portretele suveranilor României Mari - regele Ferdinand I Întregitorul şi cu sotia sa Maria, incoronaţi în această catedrală. Mobilierul si stranele acestei catedrale sunt realizate din lemn de stejar cu motive decorative de inspiraţie brâncovenească. Tot acest ansamblu este dominat de un turn cu clopotniţă, înaltă de cateva zeci de metri şi finalizată în formă de cupolă sprijinită pe coloane.

In fata sălii Unirii se află un grup statuar cu personalităţile care şi-au adus contribuţia la realizarea Marii Uniri.

În interiorul Catedralei Romano-Catolice (cu arhitectură în stil romanic), aflată momentan în renovare, se află pe partea dreaptă sarcofagele lui:
- Iancu (Ioan) de Hunedoara (ban al Severinului, voievod al Transilvaniei, regent al Ungariei, capitan general al Ungariei), pe piatra sa funerară fiind scris "S-a stins lumina lumii, vai s-a spart oglinda în care vedeam reflectându-se întotdeauna victoria"
- Ladislau Huniade (fiul cel mare a lui Iancu de Hunedoara) şi
- Johannes Miles (fratele lui Iancu de Hunedoara)
iar pe partea stangă: regina Isabella si fiul său Ioan Sigismund.

Aici se afla un set mai complet de fotografii făcute la cetatea Alba Carolina. Apasă butonul 'Play' din josul imaginii pentru redare slideshow.

marți, 27 iulie 2010

Flori de munte

Acestea sunt câteva fotografii realizate în vara lui 2010 în munții Cindrel (Paltiniș)

Albumul foto este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivs 3.0 Unported. Imaginile pot fi folosite gratuit pentru utilizare ca wallpaper.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...