Se afișează postările cu eticheta Peisaj. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Peisaj. Afișați toate postările

luni, 8 iulie 2013

Castelul Bran

Am trecut prin zona Bran-Moeciu, cu scopul bine definit de a vizita castelul Bran și împrejurimile, iar apoi am făcut și o mică excursie către sud, cu destinația Cheile Dâmbovicioarei. Inițial am crezut că pot concentra într-o singură postare imaginile și povestea locurilor, însă cum doar pentru prezentarea castelului am un set de 34 de imagini, voi amâna descrierea împrejurimilor pentru alte postări.

Trecătoarea Bran a fost de multă vreme un element cheie în tranzitul dintre Țara Bârsei și valea Moeciului, între munții Bucegi și Piatra Craiului. Datorită nevoii de apărare a zonei, în timpul domniei regelui maghiar Ludovic I de Anjou a fost construită cetatea de la Bran. Locul și castelul au o istorie bogată, care poate fi lecturată integral pe bran-castle.com.

Locul este în prezent unul dintre cele mai vizitate din România, probabil și datorită mitulul vampirului Dracula, care a reușit să aducă acestui castel numele "Castelul lui Dracula". Că acest lucru nu are temei istoric e altă poveste, însă povestea lui Dracula încă înspiră turiștii și o parte dintre evenimentele care au loc la Bran.

La sosirea dinspre Moeciu, castelul nu are cum să rămână neobservat

Castelul Bran

Și după intrarea în mica localitate este aproape imposibil de trecut pe lângă bazar și intrarea castelului fără a le observa și vizita

Bran

Bran - Prin bazar
Bran - Castelul Groazei

Înaintând prin bazar, inevitabil se ajunge la intrarea castelului. La casieria de la intrare se acceptă plata cu carduri VISA/Maestro/etc.

Castelul Bran - Intrarea

joi, 2 august 2012

Cheile Bicazului, la pas

Prin Cheile Bicazului am trecut de mai multe ori, de fiecare dată mă îndreptam spre (sau dinspre) destinații de vacanță. Despre istoria acestora au vorbit alții suficient de bine, astfel încât nu voi mai repeta aici aceeași poveste.
De cele mai multe ori când ajungeam la Cheile Bicazului și Lacu Roșu parcurgeam traseul dinspre aval spre amonte, pentru că de cele mai multe ori soseam aici dinspre Piatra Neamț. Evident, urcarea unei diferențe de nivel de 250 metri nu este tocmai ușoară, așa că urcam prin chei cu mașina.
Însă în această vară situația a fost diferită: am sosit la Lacu Roșu dinspre Gheorgheni și am putut încredința mașina unui alt șofer, motiv pentru care am parcurs la pas Cheile Bicazului, dinspre amonte spre aval. Cu această ocazie am putut observa din altă perspectivă peisajele și am avut timp pe îndelete pentru a le 'absorbi'.

Primul lucru pe care il caut când ajung la Lacu Roșu este chioșcul de colaci secuiești unde mereu am găsit cei mai pufoși colaci


Apoi, cu colacul în mână, mă îndrept către lac


Aici regăsesc simpaticele rățuștele


Tot aici se află un bazar, o parcare, plus că deja se văd stâncile caracteristice cheilor

sâmbătă, 7 ianuarie 2012

DN2D - Lepsa - Ojdula, iarna

Cine doreste sa calatoreasca de dinspre Focsani, Galati, Braila sau alte localitati din sud-estul tarii inspre Targu Secuiesc sau Miercurea Ciuc foloseste adesea o ruta care trece pe la Adjud si Oituz. Mai putini sunt cei care se aventureaza pe o ruta alternativa, pe DN2D.

DN2D este unul din drumurile nationale care au avut (si inca au) portiuni neasfaltate, desi au rang de drum national. Aceasta sosea traverseaza muntii Vrancei de la est la vest, intre localitatile Focsani si Targu Secuiesc. Pe parcusul acestui drum sunt mai multe repere de interes: Cascada Putna, Cheile Tisitei, Manastirea Lepsa, Pastravaria Lepsa.

Parcurgerea soselei dinspre Focsani nu pune nici o problema deosebita pana la localitatea Tulnici, pana aici drumul este in stare impecabila. De aici inainte urmeaza o portiune de drum care inca nu a fost reabilitat, ce dureaza pana la Lepsa. Pe acest sector nemodernizat se poate face accesul la Cascada Putna (coordonate GPS: 45.929789,26.598233) si la cheile Tisitei. Accesul la cheile Tisitei se poate face pe podul care traverseaza Putna la (coordonate GPS: 45.937311,26.59672)

Continuand parcurgerea DN2D spre vest, urmeaza o portiune mai lunga de traseu montan, cu serpentine si privelisti largi. Se pot vedea panorame spectaculoase catre SSV incepand de la vest de localitatea Gresu, in apropierea limitei judetului Covasna, care trece prin pasul Musat, in apropiere de Varful Musat si Varful Inzapezit.

Drumul este in conditii bune pentru inca aproximativ 10-12 Km de la intrarea in jud. Covasna, dupa care urmeaza o portiune de drum neasfaltat ce se incheie in localitatea Ojdula. De aici, drumul continua in conditii bune catre DN11 si Targu Secuiesc.

Cea mai spectaculoasa portiune a drumului are aproximativ 27 Km, vezi mai jos traseul pe harta.


Vizualizare hartă mărită

Iata ce peisaje se pot vedea de-a lungul acestui drum
DN2D - In apropiere de Lepsa

DN2D - In apropiere de Lepsa
Cascada Putna, iarna
DN2D - Peisaj la vest de Lepsa
DN2D - Peisaj intre Gresu si Ojdula
DN2D - In portiunea Gresu - Ojdula

vineri, 12 august 2011

Transalpina, cea mai înaltă șosea din România

Transalpina (numită și Transparâng sau Poteca Dracului) este o şosea care traversează Munții Parâng de la nord la sud, printre valea Oltului și valea Jiului, paralel cu acestea, făcând legătura între Sebeș, Şugag și Novaci, fiind șoseaua cea mai înaltă din România, altitudinea maximă la care ajunge fiind 2145 m, în Pasul Urdele.

Transalpina e un drum cu destinație exclusiv turistică și poate unul din cele mai frumoase din Europa în ceea ce privește peisajele ce se pot admira. Spre deosebire de majoritatea celorlalte șosele de munte, construite de obicei în porțiuni de vale sau pe versanți în poziții de înălțime medie și joasă, Transalpina a fost construit astfel încât să poată oferi panorame foarte largi, având foarte multe porțiuni amplasate în apropiere de vârfuri montane. Exemplific cu intrarea în Rânca, unde șoseaua trece exact peste cel mai înalt punct de la nord-vest de vârful Corneșul Mic (situat la sud de Rânca), deși există un drum mai vechi la o altitudine ceva mai joasă.
După trecerea către Nord prin pasul Muntinul, panoramele largi se schimbă cu peisaje care abundă în conifere, drumul urmând cursul râurilor Lotru și Sebeș. De-a lungul acestui parcurs pe lângă Lotru apar și câteva lacuri de acumulare: Lacul Oașa la nord de Obârșia Lotrului și Bistra-Tău la sud de Șugag.

Transalpina - Peisaj în Rânca, după ploaie

Transalpina - Vârful Păpușa, văzut dinspre Sud
Vedere de pe Transalpina, de la vest de vf. Păpușa
Transalpina - Urcare spre pasul Urdele
Transalpina - Vedere de la vest de vf. Păpușa, către pasul Urdele
Transalpina - Pasul Urdele - Vedere către Vest, Vf. Mohorul
Transalpina - La izvorul pârâului Urdele - Vedere către M. Muntinul
Transalpina - Urcarea pe Muntinul
Transalpina - La nord de Muntinul, coborâre către Lotru
Transalpina - o construcție veche și în prezent ruină, în zona Cășăriei

Transalpina - Podul peste râul Lotru
Transalpina - Râul Lotru

Transalpina - Peisaj la nord de Obârșia Lotrului, în drum spre Lacul Oașa
Transalpina - O mică parte din lacul Oaşa

Transalpina - Stațiunea Rânca văzută de la sud de vf. Păpușa

Transalpina - Partea sudică. În vale se află localitatea Novaci



În afară de faptul că șoseaua a fost construită pentru a oferi priveliști foarte largi, o altă particularitate a Transalpinei constă în rampa abruptă pe care o are în anumite porțiuni. Din acest motiv, în anotimpurile calde urcarea pe acesta este dificilă, iarna probabil că urcarea fără lanțuri montate pe roți este aproape imposibilă. Există cel puțin trei porțiuni ale drumului în care se găsesc înclinări foarte mari: la urcarea dinspre Novaci către Rânca, la coborârea dinspre pasul Urdele către izvorul pârâului Urdele (la nord de pasul Urdele) și la urcarea dinspre izvorul pârâului Urdele către pasul Muntinul. Există și în partea nordică porțiuni cu înclinare mare, la sud de Șugag.
Porţiunile de la înălţime mare (Pasul Urdele, Muntinu) sunt frecvent acoperite de nori, motiv pentru care vizibilitatea scade considerabil.

La mijlocul lunii iulie 2011 drumul era asfaltat aproape în totalitate: erau doar 3 km de drum neasfaltat la coada lacului Oașa (venind dinspre Obârșia Lotrului și aproximativ 1 km la sud de intersecția cu drumul Petroșani-Obârșia Lotrului DN7A. Tot în vara lui 2011 se mai lucra la amenajarea unor scurgeri de apă și la montarea de parapeți.

Imaginile au fost făcute cu camera foto Panasonic LX5, un mic review despre această cameră se poate citi aici.

Alte informaţie utile
  • În 2011 nu am gasit nici o benzinărie în Rînca. Cea mai apropiată se află la Novaci.
  • Drumurile judeţete din Gorj erau în condiţie impecabilă în iulie 2011. Însă cele din Vâlcea, sau drumul european E79 / DN66 erau în condiţie mult mai proastă.
  • Pe porţiunea nordică a traseului (la nord de Obârşia Lotrului) au loc mai multe lucrări, motiv pentru care drumul poate să nu fie practicabil. În acest sector de drum au fost făcute traversări ale şoselei la distanţe de câteva zeci-sute de metri una de alta, pentru a se monta tubulatură pentru scurgerea apelor pluviale. La suprafaţă, stratul de asfalt nu fusese reparat când am trecut pe acolo (iulie 2011) şi din această cauză a fost nevoie să frânez-accelerez mai ceva ca în oraş. Tot în porţiunea nordică se mai lucra la un pod peste Sebeş. Când am dat şi de cariera de piatră de lângă lacul Oaşa, am făcut cale întoarsă spre sud, deşi voiam să văd lacul şi barajul Oaşa.
  • Transalpina este oficial închis de la Rânca spre nord, pentru că este drum în lucru. Această situaţie este semnalizată rutier încă de prin Novaci, dacă nu mă înşeală memoria. Să nu mire pe nimeni că sunt porţiuni unde se lucrează, că lipsesc indicatoare rutiere, că nu sunt marcaje pe şosea, că sunt porţiuni unde există o singură bandă utilizabilă, că pe anumite porţiuni nu există asfalt sau orice altă surpriză. Când intraţi pe Transalpina, asiguraţi-vă că aveţi combustibil pentru cel puţin 300 Km!
  • Drumul de la Obârşia Lotrului spre lacul Vidra era refăcut recent, dar a beneficiat de acelaşi tratament de montare a traversărilor de tubulaturi, aşa că necesită frânare-accelerare la intervale care pot fi de cateva zeci/sute de metri. Ruta Novaci / Rânca / Obârşia Lotrului (pe DN67C) urmată de Voineasa / Brezoi (pe DN7A), cu ieşire în DN7, pe valea Oltului, este o posibilă opţiune pentru cei care doar tranzitează zona.
  • Cum e vremea la Rânca ? De obicei e un pic mai racoroasa decat la Novaci. 

Alte repere turistice în apropiere de Rânca
  • Oraşul Tg. Jiu, în care se pot vedea Coloana Infinită, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului
  • Cheile Galbenului şi Peştera Muierilor, situate la est de Rânca, la nord de Baia de Fier. Distanţa de la Rânca până la Peştera Muierilor este de 28,4 Km, parcurs pe DN67C şi pe DJ655. Desi are rang de drum judeţean, DJ655 este în condiţie excelentă. Accesul în peşteră se face la ore fixe.
  • Mânăstirea Polovragi, peştera Polovragi şi cheile Olteţului, care sunt situate la Est de Peştera Muierilor. Accesul se poate face tot pe DJ655, distanţa de la Peştera Muierilor până la Peştera Polovragi este de 10,5 Km. Accesul în peşteră se face la ore fixe.
  • Defileul Jiului şi Mânăstirea Lainici

Poate va interesează și:
Tău, Oaşa, Malâia - Lacurile de la vest de Munţii Cindrel

joi, 2 septembrie 2010

Tău, Oașa, Vidra, Mălaia - Lacurile de la vest și sud de munții Cindrel

Am vizitat în vara 2010 lacurile de acumulare Tău, Oașa, Vidra și Mălaia. Cred ca vocabularul este insuficient pentru a descrie frumusetea peisajului. Consider că este una dintre cele mai frumoase zone montane pe care le-am vizitat.
Între localitățile Jina și Șugag am mers pe drumul județean 106E, pe care se desfășurau la ora respectivă lucrări de extindere. Parcurs dinspre nord spre sud, acest drum coboară o diferență de nivel destul de mare, pe alocuri fiind atât de abrupt încât nu recomand parcurgerea pe timp de iarnă dinspre sud spre nord fără anvelope de iarnă și lanțuri.
DJ 106E, Intre Jina si Sugag, vara 2010
DJ 106E, Între Jina și Șugag, vara 2010Râul Sebeș, lângă Transalpina
În Șugag am intrat pe DN67C, care pe sectorul dintre Sebeș și Bengești Ciocadia este cunoscut și cu numele de Transalpina sau Drumul Regelui. Am trecut și pe lângă lacul de acumulare Tău-Bistra, aici aflându-se câteva puncte din care se poate observa un peisaj impresionant, dar care nu se compară cu peisajele de pe lângă lacul de acumulare Oașa.

Din Obârșia Lotrului am ieșit de pe Transalpina și am schimbat direcția către est pe drumul DN7A, spre lacul de acumulare Vidra și stațiunea Voineasa. Și acesta este un sector de drum pe care se desfășoară lucrări de reparație, porțiunile care încă nu au fost reparate necesitând atenție deosebită la condus. Și aici peisajele sunt de o frumusețe care îți taie respirația, prea greu de descris în cuvinte, chiar daca am văzut și multe locuri despădurite şi foarte mulţi brazi la pamânt. Este o zona în care domină liniștea și poți respira aer de conifere și răşină, ai senzația că ai ajuns în rai.

Lacul Oașa Peisaj între Lacul Oașa și Voineasa DN 7A Vidra - Voineasa
DN 7A Vidra - Voineasa DN 7A Vidra - Voineasa DN 7A Vidra - Voineasa
Peisaj lângă Voineasa


Poate vă interesează și:
Transalpina - 2011
Vulcanii Noroioși
Tinovul Mohos

joi, 29 iulie 2010

Cetatea de la Alba Iulia

Am vizitat principala zonă istorică a oraşului Alba Iulia: Cetatea Alba Carolina, o fortăreaţă în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea, cu un numar initial de 6 porti. Aceasta a fost inclusă într-un program de renovare în perioada recentă, la ora actuală fiind amenajată pentru a primi cum se cuvine turişti într-o proporţie suficient de mare. La partea nordică încă se mai fac lucrări, zona nefiind accesibilă publicului.

Catedrala Reîntregirii Neamului şi Încoronării
Principalele obiective turistice pe care le-am remarcat în interiorul fortificaţiei sunt: Catedrala Reîntregirii Neamului şi Încoronării (aflată în inima Cetăţii Alba Iulia), Catedrala Romano-Catolică (Sf.Mihail), Muzeul şi Sala Unirii, Celula lui Horea, Closca şi Crisan, situată în ansamblul arhitectural al porţii a 3-a a cetăţii, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea Closca si Crisan, Poarta Castrului Roman, Statuia Voievodului Mihai Viteazul, un monument inchinat memoriei lui Avram Iancu, Biserica de lemn ctitorită de voievodul Mihai Viteazul. Unele dintre destinaţii sunt accesibile liber, pentru altele trebuie parcurs unul dintre 'trasee'. Ca trasee, se pot enumera: Traseul Estic, Traseul Sudic, Traseul Nordic, Traseul Celor Trei Fortificaţii. La traseul nordic se va mai lucra până în 2011, însă traseul sudic este deja accesibil.
Poarta a III-a a Cetăţii Alba Carolina

Biserica memorialã "Mihai Viteazul" se aflã în vecinãtatea zidurilor cetăţii bastionare Alba Carolina, la aproximativ 500 m sud de Obeliscul închinat eroilor martiri Horea, Closca si Crisan.

Catedrala Încoronarii Reîntregirii şi Încoronării mi s-a părut deosebit de impresionantă, aparatul de fotografiat nu poate reda nici pe departe ceea ce vede ochiul liber. În interiorul Catedralei, de o parte şi de alta a intrării apar portretele suveranilor României Mari - regele Ferdinand I Întregitorul şi cu sotia sa Maria, incoronaţi în această catedrală. Mobilierul si stranele acestei catedrale sunt realizate din lemn de stejar cu motive decorative de inspiraţie brâncovenească. Tot acest ansamblu este dominat de un turn cu clopotniţă, înaltă de cateva zeci de metri şi finalizată în formă de cupolă sprijinită pe coloane.

In fata sălii Unirii se află un grup statuar cu personalităţile care şi-au adus contribuţia la realizarea Marii Uniri.

În interiorul Catedralei Romano-Catolice (cu arhitectură în stil romanic), aflată momentan în renovare, se află pe partea dreaptă sarcofagele lui:
- Iancu (Ioan) de Hunedoara (ban al Severinului, voievod al Transilvaniei, regent al Ungariei, capitan general al Ungariei), pe piatra sa funerară fiind scris "S-a stins lumina lumii, vai s-a spart oglinda în care vedeam reflectându-se întotdeauna victoria"
- Ladislau Huniade (fiul cel mare a lui Iancu de Hunedoara) şi
- Johannes Miles (fratele lui Iancu de Hunedoara)
iar pe partea stangă: regina Isabella si fiul său Ioan Sigismund.

Aici se afla un set mai complet de fotografii făcute la cetatea Alba Carolina. Apasă butonul 'Play' din josul imaginii pentru redare slideshow.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Etichete

RCS DVB-C Munte TV Digital TV HD Cablu Peisaj RDS CATV Circ de Romania Digital Programe HD RCS RDS DigiTV Nostime Receptie HD RCS Transalpina Cheile Bicazului Destinații de vacanță Digi HD ANPC BCR Leasing Bani pe net Chei Contract Demagogie Dobândă Faleza Dunării Fotografii Ghid Iarna LG Electronics La noi se poate Lac Politica Promoţii Protecția consumatorului Reduceri UPC curierat rapid Țeapă ATM Alba Iulia Anina Anvelope de iarna Astral Autovehicule Black Friday Bozovici Bran Bugetari Bănci Carduri Cascada Bigăr Cascada Putna Cascadă Castel Catedrală Ceahlău Cetate Cheile Turzii Cindrel Clipuri Codul rutier Comisioane Corupţie Csipike Cumpărături online Curcubeu DHL DIGInet DN12C DN2D DN67C DNA DVD DVX482H Digi TV Durău E-TC Eclipsa Euribor Express Fan Courier Flori Funcţionari publici Galaţi Harghita Bai Incendiu Inscriere clasa I Inundaţie Kosuth Lacu Roșu Lacul Sfânta Ana Leasing Lepsa Leșin Luna Magazine online Manipulare Miklos Modul CI Muntinu Muzică Mânăstiri OUG 50/2010 Oașa Ojdula Pietrele Doamnei Plăți online Politicieni Polovragi Ponta Poșta Publicitate online Păltiniș Rarău Review Reziliere Roșia Montană Rânca SEO Sanius Schi Smartcard Sovata Statiuni Suport TV Digital fără decodor TVA Taxi Televiziune digitală Transrarău USL Urdele Videoclip Wallpaper Zapada cu placere drosera rotundifolia eMAG inscriere grupa pregatitoare lacul sf. ana loteria bonurilor fiscale metodologie cuprindere copii in clasa I ministerul educatiei mohos padure de pinus silvestris pâclele mari pâclele mici rozmarinul de turba shopping online tinov vulcani noroiosi