Eclipsa de luna - 15 iunie 2011

Eclipsa de luna - 15 iunie 2011 - 1

Eclipsa de luna 15 iunie 2011 - 02

Eclipsa de luna 15 iunie 2011 - 03

Vulcanii noroioși

Vulcanii noroioşi sunt cunoscuţi local sub numele de pâcle au aceeaşi structură ca şi vulcanii adevăraţi, în interiorul lor producându-se procese similare. Acești vulcani se formează în urma trecerii gazelor naturale de la aproximativ 3000 metri adâncime prin solul argilos, în combinație cu apa din pânza freatică. Astfel se formează nămol, care este împins către suprafață, apoi se usucă în contact cu aerul în conurile vulcanice.

Vizualizare hartă mărită

Aceste conuri sunt pline cu argilă și apă, care produce bulbuci la trecerea gazelor. Surplusul de apă și noroi se prelinge pe versanții vulcanului, sub forma unor pârâiașe.

Deși formațiunile create au aparență solidă, în interior au suficient de multă umezeală, astfel încât formațiunile create nu sunt foarte rezistente.

Pentru a ajunge la vulcanii noroioşi de la Berca, Buzău, calea de acces este din DN 10 Buzău - Braşov, la aproximativ 20 km nord-vest de Buzău, în localitatea Sătuc se virează către nord-est spre Berca apoi în amonte pe valea pârâului Sărăţel prin satele Joseni şi Policiori. După ieşirea din Policiori se urmează drumul către est, pe o distanţă de aproximativ 3 km, iar de aici se urmează indicatorul către rezervaţia geologică și botanică Pâclele Mari. Peste înca aproximativ 1 Km zona vulcanilor începe să devină vizibilă, pe partea dreaptă a drumului.

Calea de acces la vulcanii noroioși

Indicator orientare

Drum acces vulcanii noroioși

În zona intrării se găsesc locuri de parcare (cu şi fără plată) şi există cel puţin un restaurant.

De la punctul de acces se zăreşte un platou întins, dominat de centrul vulcanilor şi cu panoramă largă.

Vedere către vulcanii noroioși

Arbori lângă vulcanii noroioși

Panoul de la intrarea în perimetrul vulcanilor noroioși

 
Pe această arie nu există vegetaţie, iar cea existentă pe marginea perimetrului vulcanilor este predominant pitică, datorită solului puternic sărat. Sunt întâlnite aici două plante foarte rare: Nitraria Schoberi (gărdurărița) și Obione Verrucifera, două plante halofile, care au nevoie de un mediu sărat pentru dezvoltare. Arborii care cresc în jurul vulcanilor se dezvoltă lent și au o aparență pitică, datorită faptului că solul nu le poate furniza toate elementele nutritive necesare dezvoltării obișnuite, similar arborilor de la Tinovul Mohoș.

La intrarea în perimetrul amenajat se află panouri care prezintă detalii despre vulcanii noroioși, în limbile română și engleză. În afara acestora, mai este prezentă și o hartă a zonei. Și bineînțeles, panoul care prezintă tarifele de acces: 4 lei pentru adulți, 2 lei pentru studenți și 1 leu pentru elevi.

Intrarea la vulcanii noroioși

Harta zonei

Panoul informativ în limba engleză

Panoul informativ în limba română

În interior parca te afli pe alta planeta, terenul e uscat și plin de crăpături specifice zonelor aride. În afară de acestea, solul prezintă spre periferia vulcanilor unele șanțuri create de scurgerea apelor de ploaie.

Panorama vulcanii noroioși

Șanțuri create de ploi

Pârâiașe de "Lavă" noroioasă

Tinovul Mohos

In vara anului 2010 am vizitat Tinovul Mohos. Tinovul Mohos este o mlaştină oligotrofa formată într-un crater vulcanic in masivul Ciomatu pe locul unui fost lac. Imediat lângă acesta este craterul geamăn, care conţine singurul lac vulcanic din tara noastra-lacul Sfânta Ana, lângă Tuşnad. Tinovul Mohos are suprafaţa de 4 ori mai mare decât a lacului Sfânta Ana.
Primul crater care a erupt a fost cel cu tinovul, apoi s-a liniştit şi a format un lac. Mai târziu a erupt şi craterul de alaturi şi a aruncat cenuşa în lac pe care l-a colmatat şi a favorizat dezvoltarea muşchiului de turbă cu o grosime de 20 metri pe alocuri.
Zona este declarată rezervaţie floristică iar vizitarea se face numai cu ghid în grupuri care pleacă la ore fixe.

Intrarea in Tinovul Mohos (pe pasarela)

Deplasarea se face pe o pasarelă de lemn, deoarece atunci cand ploua stratul de turba capata propritatile unui burete si poate deveni foarte periculos, trebuie sa ai  grijă pe unde păşesti, pentru că sunt porţiuni înşelătoare de pământ, care se pot scufunda oricând.

Pasarela din tinovul Mohos

Turba din tinovul Mohos

Pasarela de lemn duce la două ochiuri de apă care au mai rămas din vechiul lac.

Ochiuri apa Tinovul Mohos

Leșin regizat de Realitatea TV?

Este de necrezut cât de rapid se poate ajunge la starea de leșin, ce intuiție au unii reporteri,dar mai ales.... cât de rapid se poate face apel la 112 fără ca cineva să fi verificat de ce ar fi putut cădea respectiva persoană.
Priviți videoclipul următor:

Ordonanța de urgență 50/2010, Legea 288/2010 și creditele

În vara anului trecut, cu mare tam-tam, guvernul a emis ordonanța de urgență nr. 50, cu scopul declarat de a proteja consumatorii de dobânzile ascunse practicate de bănci sau alte organizații care au ca activitate finanțarea. La scurt timp după intrarea în vigoare a ordonanței, băncile și societățile de leasing s-au conformat cerințelor legii, de obicei emițând un contract adițional pentru contractele aflate în derulare.
În acest act adițional se prevăd, sub forma de anexă, modificările aduse contractului, precum: formulele de calcul a dobânzii, și... dispoziții privind validitatea documentului anexă.
Cel mai interesant de lecturat este paragraful privind notificările. În articolul care se referă la notificări apar 3 articole, care par "normale" citite de un profan în ale dreptului. Citez, dintr-un contract de leasing: