vineri, 12 august 2011

Transalpina, cea mai înaltă șosea din România

Transalpina (numită și Transparâng sau Poteca Dracului) este o şosea care traversează Munții Parâng de la nord la sud, printre valea Oltului și valea Jiului, paralel cu acestea, făcând legătura între Sebeș, Şugag și Novaci, fiind șoseaua cea mai înaltă din România, altitudinea maximă la care ajunge fiind 2145 m, în Pasul Urdele.

Transalpina e un drum cu destinație exclusiv turistică și poate unul din cele mai frumoase din Europa în ceea ce privește peisajele ce se pot admira. Spre deosebire de majoritatea celorlalte șosele de munte, construite de obicei în porțiuni de vale sau pe versanți în poziții de înălțime medie și joasă, Transalpina a fost construit astfel încât să poată oferi panorame foarte largi, având foarte multe porțiuni amplasate în apropiere de vârfuri montane. Exemplific cu intrarea în Rânca, unde șoseaua trece exact peste cel mai înalt punct de la nord-vest de vârful Corneșul Mic (situat la sud de Rânca), deși există un drum mai vechi la o altitudine ceva mai joasă.
După trecerea către Nord prin pasul Muntinul, panoramele largi se schimbă cu peisaje care abundă în conifere, drumul urmând cursul râurilor Lotru și Sebeș. De-a lungul acestui parcurs pe lângă Lotru apar și câteva lacuri de acumulare: Lacul Oașa la nord de Obârșia Lotrului și Bistra-Tău la sud de Șugag.

Transalpina - Peisaj în Rânca, după ploaie

Transalpina - Vârful Păpușa, văzut dinspre Sud
Vedere de pe Transalpina, de la vest de vf. Păpușa
Transalpina - Urcare spre pasul Urdele
Transalpina - Vedere de la vest de vf. Păpușa, către pasul Urdele
Transalpina - Pasul Urdele - Vedere către Vest, Vf. Mohorul
Transalpina - La izvorul pârâului Urdele - Vedere către M. Muntinul
Transalpina - Urcarea pe Muntinul
Transalpina - La nord de Muntinul, coborâre către Lotru
Transalpina - o construcție veche și în prezent ruină, în zona Cășăriei

Transalpina - Podul peste râul Lotru
Transalpina - Râul Lotru

Transalpina - Peisaj la nord de Obârșia Lotrului, în drum spre Lacul Oașa
Transalpina - O mică parte din lacul Oaşa

Transalpina - Stațiunea Rânca văzută de la sud de vf. Păpușa

Transalpina - Partea sudică. În vale se află localitatea Novaci



În afară de faptul că șoseaua a fost construită pentru a oferi priveliști foarte largi, o altă particularitate a Transalpinei constă în rampa abruptă pe care o are în anumite porțiuni. Din acest motiv, în anotimpurile calde urcarea pe acesta este dificilă, iarna probabil că urcarea fără lanțuri montate pe roți este aproape imposibilă. Există cel puțin trei porțiuni ale drumului în care se găsesc înclinări foarte mari: la urcarea dinspre Novaci către Rânca, la coborârea dinspre pasul Urdele către izvorul pârâului Urdele (la nord de pasul Urdele) și la urcarea dinspre izvorul pârâului Urdele către pasul Muntinul. Există și în partea nordică porțiuni cu înclinare mare, la sud de Șugag.
Porţiunile de la înălţime mare (Pasul Urdele, Muntinu) sunt frecvent acoperite de nori, motiv pentru care vizibilitatea scade considerabil.

La mijlocul lunii iulie 2011 drumul era asfaltat aproape în totalitate: erau doar 3 km de drum neasfaltat la coada lacului Oașa (venind dinspre Obârșia Lotrului și aproximativ 1 km la sud de intersecția cu drumul Petroșani-Obârșia Lotrului DN7A. Tot în vara lui 2011 se mai lucra la amenajarea unor scurgeri de apă și la montarea de parapeți.

Imaginile au fost făcute cu camera foto Panasonic LX5, un mic review despre această cameră se poate citi aici.

Alte informaţie utile
  • În 2011 nu am gasit nici o benzinărie în Rînca. Cea mai apropiată se află la Novaci.
  • Drumurile judeţete din Gorj erau în condiţie impecabilă în iulie 2011. Însă cele din Vâlcea, sau drumul european E79 / DN66 erau în condiţie mult mai proastă.
  • Pe porţiunea nordică a traseului (la nord de Obârşia Lotrului) au loc mai multe lucrări, motiv pentru care drumul poate să nu fie practicabil. În acest sector de drum au fost făcute traversări ale şoselei la distanţe de câteva zeci-sute de metri una de alta, pentru a se monta tubulatură pentru scurgerea apelor pluviale. La suprafaţă, stratul de asfalt nu fusese reparat când am trecut pe acolo (iulie 2011) şi din această cauză a fost nevoie să frânez-accelerez mai ceva ca în oraş. Tot în porţiunea nordică se mai lucra la un pod peste Sebeş. Când am dat şi de cariera de piatră de lângă lacul Oaşa, am făcut cale întoarsă spre sud, deşi voiam să văd lacul şi barajul Oaşa.
  • Transalpina este oficial închis de la Rânca spre nord, pentru că este drum în lucru. Această situaţie este semnalizată rutier încă de prin Novaci, dacă nu mă înşeală memoria. Să nu mire pe nimeni că sunt porţiuni unde se lucrează, că lipsesc indicatoare rutiere, că nu sunt marcaje pe şosea, că sunt porţiuni unde există o singură bandă utilizabilă, că pe anumite porţiuni nu există asfalt sau orice altă surpriză. Când intraţi pe Transalpina, asiguraţi-vă că aveţi combustibil pentru cel puţin 300 Km!
  • Drumul de la Obârşia Lotrului spre lacul Vidra era refăcut recent, dar a beneficiat de acelaşi tratament de montare a traversărilor de tubulaturi, aşa că necesită frânare-accelerare la intervale care pot fi de cateva zeci/sute de metri. Ruta Novaci / Rânca / Obârşia Lotrului (pe DN67C) urmată de Voineasa / Brezoi (pe DN7A), cu ieşire în DN7, pe valea Oltului, este o posibilă opţiune pentru cei care doar tranzitează zona.
  • Cum e vremea la Rânca ? De obicei e un pic mai racoroasa decat la Novaci. 

Alte repere turistice în apropiere de Rânca
  • Oraşul Tg. Jiu, în care se pot vedea Coloana Infinită, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului
  • Cheile Galbenului şi Peştera Muierilor, situate la est de Rânca, la nord de Baia de Fier. Distanţa de la Rânca până la Peştera Muierilor este de 28,4 Km, parcurs pe DN67C şi pe DJ655. Desi are rang de drum judeţean, DJ655 este în condiţie excelentă. Accesul în peşteră se face la ore fixe.
  • Mânăstirea Polovragi, peştera Polovragi şi cheile Olteţului, care sunt situate la Est de Peştera Muierilor. Accesul se poate face tot pe DJ655, distanţa de la Peştera Muierilor până la Peştera Polovragi este de 10,5 Km. Accesul în peşteră se face la ore fixe.
  • Defileul Jiului şi Mânăstirea Lainici

Poate va interesează și:
Tău, Oaşa, Malâia - Lacurile de la vest de Munţii Cindrel

miercuri, 15 iunie 2011

Eclipsa de luna - 15 iunie 2011

Eclipsa de luna - 15 iunie 2011 - 1
Eclipsa de luna 15 iunie 2011 - 02
Eclipsa de luna 15 iunie 2011 - 03

luni, 30 mai 2011

Vulcanii noroioși

Vulcanii noroioşi sunt cunoscuţi local sub numele de pâcle au aceeaşi structură ca şi vulcanii adevăraţi, în interiorul lor producându-se procese similare. Acești vulcani se formează în urma trecerii gazelor naturale de la aproximativ 3000 metri adâncime prin solul argilos, în combinație cu apa din pânza freatică. Astfel se formează nămol, care este împins către suprafață, apoi se usucă în contact cu aerul în conurile vulcanice.
Aceste conuri sunt pline cu argilă și apă, care produce bulbuci la trecerea gazelor. Surplusul de apă și noroi se prelinge pe versanții vulcanului, sub forma unor pârâiașe.
Deși formațiunile create au aparență solidă, în interior au suficient de multă umezeală, astfel încât formațiunile create nu sunt foarte rezistente.

Pentru a ajunge la vulcanii noroioşi de la Berca, Buzău, calea de acces este din DN 10 Buzău - Braşov, la aproximativ 20 km nord-vest de Buzău, în localitatea Sătuc se virează către nord-est spre Berca apoi în amonte pe valea pârâului Sărăţel prin satele Joseni şi Policiori. După ieşirea din Policiori se urmează drumul către est, pe o distanţă de aproximativ 3 km, iar de aici se urmează indicatorul către rezervaţia geologică și botanică Pâclele Mari. Peste înca aproximativ 1 Km zona vulcanilor începe să devină vizibilă, pe partea dreaptă a drumului.

Calea de acces la vulcanii noroioși
Indicator orientare
Drum acces vulcanii noroioși

În zona intrării se găsesc locuri de parcare (cu şi fără plată) şi există cel puţin un restaurant.

De la punctul de acces se zăreşte un platou întins, dominat de centrul vulcanilor şi cu panoramă largă.

Vedere către vulcanii noroioși

Arbori lângă vulcanii noroioși

Panoul de la intrarea în perimetrul vulcanilor noroioși
 
Pe această arie nu există vegetaţie, iar cea existentă pe marginea perimetrului vulcanilor este predominant pitică, datorită solului puternic sărat. Sunt întâlnite aici două plante foarte rare: Nitraria Schoberi (gărdurărița) și Obione Verrucifera, două plante halofile, care au nevoie de un mediu sărat pentru dezvoltare. Arborii care cresc în jurul vulcanilor se dezvoltă lent și au o aparență pitică, datorită faptului că solul nu le poate furniza toate elementele nutritive necesare dezvoltării obișnuite, similar arborilor de la Tinovul Mohoș.

La intrarea în perimetrul amenajat se află panouri care prezintă detalii despre vulcanii noroioși, în limbile română și engleză. În afara acestora, mai este prezentă și o hartă a zonei. Și bineînțeles, panoul care prezintă tarifele de acces: 4 lei pentru adulți, 2 lei pentru studenți și 1 leu pentru elevi.

Intrarea la vulcanii noroioși

Harta zonei

Panoul informativ în limba engleză

Panoul informativ în limba română


În interior parca te afli pe alta planeta, terenul e uscat și plin de crăpături specifice zonelor aride. În afară de acestea, solul prezintă spre periferia vulcanilor unele șanțuri create de scurgerea apelor de ploaie.

Panorama vulcanii noroioși

Șanțuri create de ploi

Pârâiașe de "Lavă" noroioasă

marți, 19 aprilie 2011

Tinovul Mohos

In vara anului 2010 am vizitat Tinovul Mohos. Tinovul Mohos este o mlaştină oligotrofa formată într-un crater vulcanic in masivul Ciomatu pe locul unui fost lac. Imediat lângă acesta este craterul geamăn, care conţine singurul lac vulcanic din tara noastra-lacul Sfânta Ana, lângă Tuşnad. Tinovul Mohos are suprafaţa de 4 ori mai mare decât a lacului Sfânta Ana.
Primul crater care a erupt a fost cel cu tinovul, apoi s-a liniştit şi a format un lac. Mai târziu a erupt şi craterul de alaturi şi a aruncat cenuşa în lac pe care l-a colmatat şi a favorizat dezvoltarea muşchiului de turbă cu o grosime de 20 metri pe alocuri.
Zona este declarată rezervaţie floristică iar vizitarea se face numai cu ghid în grupuri care pleacă la ore fixe.
Intrarea in Tinovul Mohos (pe pasarela)

Deplasarea se face pe o pasarelă de lemn, deoarece atunci cand ploua stratul de turba capata propritatile unui burete si poate deveni foarte periculos, trebuie sa ai  grijă pe unde păşesti, pentru că sunt porţiuni înşelătoare de pământ, care se pot scufunda oricând.

Pasarela din tinovul Mohos

Turba din tinovul Mohos
Pasarela de lemn duce la două ochiuri de apă care au mai rămas din vechiul lac.

Ochiuri apa Tinovul Mohos

miercuri, 13 aprilie 2011

Leșin regizat de Realitatea TV?

Este de necrezut cât de rapid se poate ajunge la starea de leșin, ce intuiție au unii reporteri,dar mai ales.... cât de rapid se poate face apel la 112 fără ca cineva să fi verificat de ce ar fi putut cădea respectiva persoană.
Priviți videoclipul următor:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Etichete

RCS DVB-C Munte TV Digital TV HD Cablu Peisaj RDS CATV Circ de Romania Digital Programe HD RCS RDS DigiTV Nostime Receptie HD RCS Transalpina Cheile Bicazului Destinații de vacanță Digi HD ANPC BCR Leasing Bani pe net Chei Contract Demagogie Dobândă Faleza Dunării Fotografii Ghid Iarna LG Electronics La noi se poate Lac Politica Promoţii Protecția consumatorului Reduceri UPC curierat rapid Țeapă ATM Alba Iulia Anina Anvelope de iarna Astral Autovehicule Black Friday Bozovici Bran Bugetari Bănci Carduri Cascada Bigăr Cascada Putna Cascadă Castel Catedrală Ceahlău Cetate Cheile Turzii Cindrel Clipuri Codul rutier Comisioane Corupţie Csipike Cumpărături online Curcubeu DHL DIGInet DN12C DN2D DN67C DNA DVD DVX482H Digi TV Durău E-TC Eclipsa Euribor Express Fan Courier Flori Funcţionari publici Galaţi Harghita Bai Incendiu Inscriere clasa I Inundaţie Kosuth Lacu Roșu Lacul Sfânta Ana Leasing Lepsa Leșin Luna Magazine online Manipulare Miklos Modul CI Muntinu Muzică Mânăstiri OUG 50/2010 Oașa Ojdula Pietrele Doamnei Plăți online Politicieni Polovragi Ponta Poșta Publicitate online Păltiniș Rarău Review Reziliere Roșia Montană Rânca SEO Sanius Schi Smartcard Sovata Statiuni Suport TV Digital fără decodor TVA Taxi Televiziune digitală Transrarău USL Urdele Videoclip Wallpaper Zapada cu placere drosera rotundifolia eMAG inscriere grupa pregatitoare lacul sf. ana loteria bonurilor fiscale metodologie cuprindere copii in clasa I ministerul educatiei mohos padure de pinus silvestris pâclele mari pâclele mici rozmarinul de turba shopping online tinov vulcani noroiosi