miercuri, 30 iunie 2010

Inundaţie faleza Dunării, iunie 2010, Galaţi

joi, 24 iunie 2010

Calcul rată dobândă BCR leasing: Țeapă sau nu?

În urmă cu ceva vreme a scăzut rata indicelui Euribor, mai precis indicele de dobândă folosit de Banca Centrală Europeană. Acest indice este un element important folosit în calcularea ratei de dobândă folosite de societățile care împrumută bani sau de către firmele de leasing, în mod special în cazul creditelor/leasingului pentru care se folosește moneda Euro și care au dobândă variabilă.
Știind dintr-o experiență anterioară, de la Banca Transilvania, că în cazul scăderii indicelui Euribor trebuie să scadă rata de dobândă, m-am prezentat la agenția locală a societății unde am activ un contract de leasing, BCR Leasing, pentru a le aduce aminte să modifice rata actuală a dobânzii.
La data semnării contractului, indicele Euribor 1M era de 3,858, iar în prezent este sub 1%, ceea ce înseamnă o scădere cu aprox. 3% a ratei de dobândă, cel puțin după formula pe care o știam până am mers la biroul lor pentru a-i notifica. Mă așteptam ca ratele să fie calculate cu o dobîndă anuală de maxim 4.5%.
Nu mică mi-a fost surpriza să aflu că, în contractul pe care îl semnasem, conceptul de 'dobândă variabilă' a dobândit un nou sens, și anume că variația nu poate fi decât în sus, conform unor prevederi de la articolul 9.
Acum.. că situația asta necesită sau nu o corecție din partea ANPC, nu știu. Am semnat contractul, a fost plăcerea mea, pentru ca înainte de a-l semna am luat cunoștință de toate prevederile lui. Chiar dacă unele dintre ele (cele care priveau interesul direct al societății de leasing) erau scrise cu litere de măcar 2 ori mai mari și îngroșate, iar cele care loveau sălbatic în sensul expresiei variabil erau prevederi 'obișnuite'.

joi, 3 iunie 2010

RCS DigiTV Cablu: "Avem TV HD gratis pentru toti, dar dăm numai cu receiverul nostru!"

În cele din urmă, oferta de televiziune digitală de înaltă definiţie de la RCS-RDS a.k.a. DigiTV Cablu a devenit concretă, fiind publicată pe sit. În momentul lansării, lista programelor HD incluse în grilă cuprindea doar:
  • Digi Sport HD
  • TVR1 HD (o fi greşeală de tipar? TVR1 HD în loc de TVR HD?)
  • National Geographic HD
  • National Geographic Wild HD
  • ProTV HD
  • Sport Ro HD
Programele evidentiate nu sunt listate pe sit, însă apar listate de receiverele digitale.
    Nu e nimic rău în oficializarea ofertei HD, însă observ că, din motive pe care deocamdată nu le înţeleg, această ofertă gratuită pentru toţi abonaţii DigiTV nu poate fi accesibilă oricui are deja mijloacele tehnice necesare pentru a recepţiona HD.
    Am să explic de unde provine nelămurirea mea. După cum am precizat pe blog, anumite televizoare pot recepționa transmisia pe standard DVB-C fără ajutorul altor echipamente. Se mai adaugă faptul că programele HD sunt accesibile tuturor abonaților (conform declarațiilor de pe site-ul RCS), însă persoanele care decid în companie stabilesc să se codifice transmisia. Adică... eu, abonatul Ion Popescu, nu pot recepționa digital direct cu TV-ul meu capabil de recepție DVB-C HD, mai bine mai cumpăr/închiriez un receiver de la ei, pe modesta suma de 350 RON sau 10 RON/lună, mai pun un cablu în priză, mai pun un cablu de la receiver până la televizor, mai ţin o telecomandă prin cameră, şi tot așa, deși digitalul e la preț identic cu analogicul şi TV HD e gratis pentru abonații pe digital, incluzându-i pe cei care au receivere HD acasă...
    De ce? N-am reuşit să găsesc o explicație logică până acum. Însă e clar că e o forțare a abonaților în a folosi receiverele lor, în contextul în care oferta e 'HD Gratuit, pentru toate abonamentele!'. Doar de dorul de a vinde 'noile decodoare HD'? Deocamdată e la fel de gratis ca o ofertă de apă de izvor de munte, care se livrează doar în recipientele cumpărate de la fabrica X, cu care are vânzătorul apei contract.

    Editare ulterioara, 14.iul.2010

    În urma comentariilor apărute la postarea iniţială, am încercat sa analizez mai profund motivaţia care stă la baza restricţionării de către cablişti la anumite decodoare. Totul are la baza următoarele fundamente:

    Interesele cablistului (RCS, UPC, Virgin Media, etc)
    • protejarea transmisiilor, astfel încât programele transmise să poată fi recepţionate doar de către utilizatorii cărora li se adresează, cu care s-a semnat contract de difuzare, în conformitate cu agrementele făcute cu difuzorii de programe şi cu legislaţia în vigoare. Acesta este scopul final al codificării programelor.
    • aducerea de 'valoare adăugata' serviciilor, prin modificarea receptoarelor, astfel încât să ofere funcţii extinse, în afara funcţiilor elementare de recepţie. Aici s-ar putea enumera servicii premium, tip 'video-on-demand'. Fiind vorba de servicii premium, care nu pot funcţiona fără aceste funcţii speciale, e evident că aceste servicii nu pot fi accesate fără respectiva valoare adăugată. Problema e că aceste funcţii speciale nu sunt implementate decât într-un număr foarte mic de receivere, iar utilizatorul nu prea are de unde alege, fiind nevoit să opteze dintr-o gamă foarte restrânsă de opţiuni, mai exact unul, maxim două modele (mă refer la cele capabile de a recepţiona HD).
    Prin implementarea 'valorii adăugate' în multiple receptoare/PVR-uri, în locul colaborării cu doar unu-doi producători, ar creşte costurile legate de dezvoltare/mentenanţă a softului din aceste receptoare. Operatorul, fiind agent economic, are tot interesul de a reduce costurile 'inutile' legate de lucrul pe mai multe fronturi cu aceeaşi tematica, ma refer aici la implementarea particularităţilor legate de serviciile speciale în echipamentele mai multor producători decât unul singur sau maxim doi.

    Interesele dezvoltatorului tehnologiei de codificare (Nagravision, Viaccess, etc)
    • ne-divulgarea metodelor folosite pentru codificarea transmisiei, prevenind astfel spargerea rapidă a schemelor de codificare folosite. Din acest motiv, se evită folosirea de CAM-uri.
    Prin folosirea modulelor CAM s-ar putea facilita accesul mai usor al hackerilor la sistemele de codare, implicând cicluri mai scurte de spargere cod/dezvoltare de versiuni noi, care în final implică alte costuri legate de mentenanţă, înlocuire de cartele, etc. Aceste costuri probabil că tot în sarcina operatorului ar trebui să ajungă, iar în final în costul abonamentului.

    Interesele utilizatorului
    • Să recepţioneze în condiţii optime programele difuzate. 
    • Să nu plăteasca mai mult decât e cazul.
    Condiţiile optime variază de la un caz la altul, dar pentru unii asta înseamnă: recepţie de programe în format HD, comoditatea folosirii unei singure telecomenzi pentru TV si receiver, folosind receiverului digital HD integrat în TV, sau să folosească PVR-ul pe care l-a achiziţionat de la magazinul de electronice, din diverse motive (sa zicem ca ar avea anumite funcţii avansate).
    Implicând, în esenţă, un cost adiţional, folosirea unui receiver separat în locul celui integrat în TV, care oferă capabilităţile esenţiale de recepţie şi interoperabilitate (conform standardelor, vezi DIRECTIVA 2002/22/CE), sau pe lânga un ipotetic PVR achiziţionat din altă parte, utilizatorul încearcă să evite achiziţionarea/inchirierea inutilă a receiverului oferit de cablist. Eu unul n-aş da banii pe un echipament de recepţie atât timp cât am deja altul care face acelaşi lucru cel puţin la fel de bine. Singura lipsă a receptorului din TV este modulul de decriptare, care s-ar putea ataşa prin 'Common Interface'.

    Cum (nu) se rezolvă problema? Oarecum simplu. Cablistul aduce unele modificări aparatelor de transmisie-recepţie, prin folosirea de firmware personalizat, astfel încât fluxurile transmise nu mai respectă integral standardele originale de transmisie. Nerespectând integral standardele de transmisie (DVB), abonatul nu mai are suficient temei pentru a invoca posibilitatea de a folosi un echipament alternativ. Totodată, se ignoră recomăndarile europene prevazute în Directiva 2002/22/CE şi se crează monopol pe piaţa de echipamente de recepţie TV digital. Libertatea de alegere a utilizatorului final este limitată doar la ceea ce ofertează (şi în unele cazuri ipotetice, recomandă, vezi situaţia Virgin Media din UK). În România, acest tip de situaţii este gestionat de Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, ANCOM, posibil şi de Consiliul Concurenţei dar şi de ANPC. Până acum, e bine, trăim în România. Alte ţări, cum ar fi Finlanda şi Suedia, au reuşit să adere la standardul DVB-C, pare-se că fără probleme.

    Ce material trebuie văzut pe această tema
    HG 88/2003, Directiva 2002/22/CE, alte normative de la ANCOM/CE.
    Pâna în prezent, n-am gasit două lucruri în aceste două documente:
    - o dispoziţie anti-monopol în HG 88/2003
    - o impunere pentru operatorii de cablu de a folosi standarde naţionale/europene pntru interfaţa cu echipamentul clientului, şi mă refer în mod explicit la interfaţa de radio frecvenţă, nu la interfaţa A/V.
    Însă producătorilor de echipamente li se impune să pună în piaţă doar echipamente care sunt conforme cu anumite standarde (ex: DVB Common Interface), vezi directiva 2002/22/CE.
    Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

    Etichete

    RCS DVB-C Munte TV Digital TV HD Cablu Peisaj RDS CATV Circ de Romania Digital Programe HD RCS RDS DigiTV Nostime Receptie HD RCS Transalpina Cheile Bicazului Destinații de vacanță Digi HD ANPC BCR Leasing Bani pe net Chei Contract Demagogie Dobândă Faleza Dunării Fotografii Ghid Iarna LG Electronics La noi se poate Lac Politica Promoţii Protecția consumatorului Reduceri UPC curierat rapid Țeapă ATM Alba Iulia Anina Anvelope de iarna Astral Autovehicule Black Friday Bozovici Bran Bugetari Bănci Carduri Cascada Bigăr Cascada Putna Cascadă Castel Catedrală Ceahlău Cetate Cheile Turzii Cindrel Clipuri Codul rutier Comisioane Corupţie Csipike Cumpărături online Curcubeu DHL DIGInet DN12C DN2D DN67C DNA DVD DVX482H Digi TV Durău E-TC Eclipsa Euribor Express Fan Courier Flori Funcţionari publici Galaţi Harghita Bai Incendiu Inscriere clasa I Inundaţie Kosuth Lacu Roșu Lacul Sfânta Ana Leasing Lepsa Leșin Luna Magazine online Manipulare Miklos Modul CI Muntinu Muzică Mânăstiri OUG 50/2010 Oașa Ojdula Pietrele Doamnei Plăți online Politicieni Polovragi Ponta Poșta Publicitate online Păltiniș Rarău Review Reziliere Roșia Montană Rânca SEO Sanius Schi Smartcard Sovata Statiuni Suport TV Digital fără decodor TVA Taxi Televiziune digitală Transrarău USL Urdele Videoclip Wallpaper Zapada cu placere drosera rotundifolia eMAG inscriere grupa pregatitoare lacul sf. ana loteria bonurilor fiscale metodologie cuprindere copii in clasa I ministerul educatiei mohos padure de pinus silvestris pâclele mari pâclele mici rozmarinul de turba shopping online tinov vulcani noroiosi